De vară: din Vamă la Parc Aventura Brasov

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter

scoicaÎn urmă cu o săptămână şi câteva zile am scos “costumul de baie” de la naftalină şi am dat o fugă la mare … cu niscai prieteni bineînțeles. Unde? Unde nu credeam că o să mai ajung prea curând şi anume în Vama Veche. De data asta am fost prevăzător şi nu am mai ţinut lucruri de valoare în cort. În plus am ales să punem cortul în curtea unor localnici, ca să putem face un duş şi să avem acces şi la o toaletă. O decizie înțeleaptă, aş putea sublinia.

Spre surprinderea noastră sâmbătă apa a fost extrem de limpede şi liniştită şi am avut parte doar de vreme bună, deşi se anunţaseră ceva furtuni. Nici nu îţi venea să crezi că eşti la Marea Neagră. Atât de cristalină, curată şi liniştită era apa. În fine ne-am bălăcit puţin, ne-am şi tăvălit puţin în marea învolburată de duminică, dar până la urma mare este tot mare şi parcă mai mult mă încântă colţii ascuţiţi ai crestelor montane. Prin urmare, joia trecută am decis să schimbăm peisajul plan al câmpiei cu unul ceva mai abrupt. Aşadar am profitat de vremea bună şi am zis să îmbinăm utilul cu plăcutul şi că ar fi timpul să vizităm nişte prieteni din Braşov.

natura_parcNu aveam un program stabilit, dar date fiind condiţiile atmosferice (căldură mare bibicule!) am zis să încercăm să ne înmuiem puţin pielea la un ştrand prin Sfântu Gheorghe. N-a fost să fie (era în renovare) şi am ajuns la Natura Parc. O locaţie interesantă, dar care nu m-a dat pe spate. Se lăudau că au piscină, dar nu erau decât nişte crâmpeie de apă, unde abia te puteai înmuia, că de înotat nu putea fi vorba. În linii mari a meritat “efortul”, ca idee şi peisaj. Stiu că pentru bălăceală aveam soluţii în Braşov, dar vroiam să ne mai plimbăm puţin (aveam prea multă motorină în rezervor şi mă încetinea :) ).

Şi totuşi surpriza weekend-ului avea să vină în ziua de duminică, zi în care am dat apa pe pădure. Cum aşa? Nimic mai simplu: am ales să facem ceva mişcare la Parc Aventura, locul de joacă pentru cei mari şi pentru cei mici. Auzisem numai de bine de această locaţie, dar până acum nu am avut ocazia să îmi formez şi o părere personală. Ei bine, să ştiţi că e un loc ce merită “vizitat”. O singură recomandare am: încercaţi să ajungeţi mai de dimineaţă (programul începe la 10 dimineaţa) ca să nu prindeţi aglomeraţie. Am înțeles că în weekend se ajunge şi la 2-3 ore timp te aşteptare ca urmare a numărului mare de “clienţi”.

Preţurile sunt mai mult decât decente. Tariful pentru adulţi este de 39 RON pentru 3 ore, timp în care poţi parcurge câteva trasee cu diferite grade de dificultate şi câteva ture cu tiroliana de peste lacul Noua. Oamenii de acolo sunt foarte prietenoşi şi primitori, ca nişte munţomani autentici. În ceea ce priveşte timpul iniţial de 3 ore să ştiţi că poate fi prelungit cu o oră, în cazul în care mai aveţi energie. Nu vă faceţi griji că 3 ore ar fi prea mult timp şi nu aveţi cu ce să îl umpleţi, pentru că timpul o să zboare cât aţi clipi.

Sunt destule trasee şi destule grade de dificultate, aşa că o să aveţi de unde alege. Şi dacă ajungeţi acolo este recomandat să începeţi ziua cu exerciţiu de încălzire pe unul din traseele uşoare, chiar dacă nu sunteţi la prima experienţă de acest gen. Am avut pe traseu un puştan care s-a băgat pentru prima dată pe un traseu albastru (dificultate medie) care a făcut o grămadă de oameni să aştepte pentru că nu era pregătit fizic şi psihic, dar care nici să renunţe nu vroia. L-am lăsat să își vadă de treabă în ritmul lui, dar ar fi fost de preferat ca el să conştientizeze că s-a înhămat la prea mult. Gaşca lui făcea bâză de el şi trăgea de el să îl bage şi pe trasee mai grele fără să se gândească o clipă la sănătatea lui. Deh, teribilismul vârstei.

În ansamblu au fost două weekend-uri pe cinste.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *